MEMOMED 2017 + Ghid farmacoterapic alopat si homeopat, Editia 23 - 2 VOLUME

Lucrarea - Cornel Constantin Ciomazga

Preț: 65,00 lei
Disponibilitate: în stoc
ISBN: 9738718007
Anul publicării: 2014
Pagini: 314
Format: 13x20
Categoria: Dezvaluiri

DESCRIERE

M. D.: "Lucrarea" nu este o carte de fictiune, si totusi e. Cuprinde si multa eruditie duhovniceasca, filocalica, neobisnuita la un mirean. Ati pornit de la o intamplare reala, sau cum? De cand scrieti la aceasta carte?

C. C. C.: Vai, mie! "Lucrarea" este o alcatuinta care pleaca de la niste fapte si personaje reale, este o scriere in formula epica, romanesca, in cheie pildologica, tema principala fiind catharsisul. Transformarea.

In viziunea crestina singurul mod in care se realizeaza procesul metamorfotic purificator este prin participarea la "Lucrare".

Transformarea duhovniceasca, redobandirea starii dumnezeiesti, prefacerea intr-un chip de lumina a omului contemporan, orbit de patimi si pacate, presupune un drum uneori lung, alteori mai de-a dreptul, dupa voia si randuiala lui Dumnezeu. Oricum unul prin "apa si foc".

Recuperarea din abisul mortii se face numai prin suferinta si pocainta, spre invierea cea vesnica. Cel ce orienteaza insa istoria spre fata lui Dumnezeu este Cuvantul lui Dumnezeu. De aceea citatele biblice, filocalice si liturgice prezente in "Lucrarea" sunt, asa cum remarca Florin Caragiu, "stalpi de foc pe calea transfigurarii". Sunt ranforsajele acestei arhitecturi livresti, despre care criticul Alex Stefanescu afirma coplesitor, dar cu argumentatie profesionista ca este "un brocart literar".

M. D.: Aici demonul critic imi da ghes sa intreb: atata bogatie a memoriei citatului nu este totusi prea orgolioasa, poate chiar trufasa, la o carte de acest gen? Unde va este duhul smereniei? Sau nu avea ce cauta intr-o lucrare de autor pe a carui carte de vizita scrie cinstit scriitor, nu preot, nu duhovnic?

C. C. C.: Nu mai pretind de mult nimic. Eu L-am rugat, Il rog si-L voi ruga pe
Dumnezeu sa ma aseze si sa ma pastreze si pe mine in "Lucrarea" Sa. Ceea ce este bun in aceasta carte Lui ii apartine, restul e de la mine. Nesmerenia, trufia, pretiozitatea.

Ceea ce cred ca este cu adevarat important este identificarea necesitatii transformarii. Catharsisul. Ca o eliberare. Ca un nou inceput. Ca "o iubire nascanda". Asa se descopera necesitatea ascezei crestine, nevoia, adica, de a-I face loc lui Dumnezeu in inima ta, in viata ta.

Daca nu-I faci loc lui Dumnezeu in viata ta, daca nu te silesti sa obtii aceasta conditie teandrica a impreuna-lucrarii, ajungi pana-ntr-acolo, incat sa-ti pierzi pana si chipul de om, asa cum, vai, astazi putem vedea la tot mai multi semeni.

M. D.: Va invidiez pentru cate cunoasteti despre lumea ortodoxiei, sunteti fara indoiala un initiat in tainele ei. Cand scrieti o astfel de carte, unde isi termina treaba laicul, scriitorul, si unde incepe intrarea "in duh", caci se vede ca scrieti "in duh"?

Si se vede, din ton si din limbaj. Tonul este plin de amenitate, recunosc, iar limbajul... ah, limbajul este al unui intelectual, chiar al unui super-intelectual pe alocuri. Sa fie "limba" aceasta o modalitate de a mentine lectorul in miracol, a induce elevatia spirituala prin energia cuvantului ca Logos?

C. C. C.: Vedeti, "Lucrarea" poate ca este bine primita pentru ca reflecta continutul unei anume actualitati. Una mai putin cunoscuta. Ea zugraveste conditia tragica a omului contemporan covarsit de oferta idolatrica si antropolatrica a acestei lumi.

Poate ca nicicand Planeta n-a respirat mai necesar indemnul Botezatorului: "Pocaiti-va, caci s-a apropiat Imparatia Cerurilor!" si, parca niciodata ca acum, omenirea n-a fost mai surda la acest indemn, mai ignoranta si mai nepasatoare fata de mesajele si semnele pe care ni le-a trimis si continua sa ni le arate Dumnezeu.

In "Lucrarea" personajele isi traiesc experientele lor, arzand pilduitor pentru cei ce-si cauta insetati conjunctiile iluminatoare. Cu o singura exceptie, toate personajele isi urmeaza traseul dramatic din care mai apoi evadeaza, trecand prin suferinta si pocainta spre calea transfigurarii. Ele devin, asa cum si noi ar trebui sa devenim, chipuri ale rugului aprins si nears, ale focului pe care Hristos l-a aruncat in intunericul si stricaciunea acestei lumi.

Fiecare personaj care trece prin catharsisul duhovnicesc nu primeste doar eliberarea si darul de a pune nou inceput, ci si crucea si puterea de a purta slabiciunile celorlalti, de a-i antrena si pe altii, astfel incat, laolalta, sa se zideasca mai vartos in iubire.

Staretul Efrem de la Monastirea Vatoped - Muntele Athos, afirma mai deunazi ca nu exista o spiritualitate monahala si una laica, intr-o stricta separare. Nu exista decat o singura spiritualitate: a vietii duhovnicesti in Hristos pentru toti crestinii

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0265 sec