MEMOMED 2017 + Ghid farmacoterapic alopat si homeopat, Editia 23 - 2 VOLUME

Nicolae Ceausescu- Omul si cultul

Nicolae Ceausescu- Omul si cultul
Preț: 50,00 lei
Disponibilitate: în stoc
Anul publicării: 2016
Pagini: 490
Format: 17x24
Categoria: Istorie

DESCRIERE

 

 

Omul si cultul, Nicolae Ceausescu - Manuela Marin

 
O biografie de revoluţionar şi începuturile sale
 
Pentru a sugera excepţionalitatea, dar mai ales predestinarea lui Nicolae Ceauşescu pentru marele viitor ce i se pregătea, discursul oficial pornea, aşa cum era firesc, de la începuturi, investindu-le cu o anumită simbolistică asociată zilei, respectiv locului său de naştere.
 
Nicolae Ceauşescu s-a născut pe 26 ianuarie 1918, în satul Scorniceşti, judeţul Olt. Propaganda oficială a valorificat data naşterii sale dintr-o dublă perspectivă. în primul rând, anul naşterii sale a reprezentat şi anul creării României Mari: „Există destine politice care par marcate chiar de la început de semne ori de coincidenţe stranii: Nicolae Ceauşescu, azi apărătorul independenţei ţării sale, a văzut lumina zilei la 26 ianuarie 1918, adică chiar în anul în care populaţia Transilvaniei îşi proclama voinţa de a se vedea înfăptuindu-se integritatea teritorială a României”.
 
Pe aceeaşi linie, a sublinierii caracterul naţional al activităţii liderului român, România Literară observa că ziua de 26 ianuarie se învecina în calendar cu 24 ianuarie, când în 1856, s-a realizat prima Unire a Principatelor Române: „Simbolic, parcă anume scrisă în lucrarea destinului, ziua de 26 ianuarie se învecina în calendarul lumii cu ziua Unirii Principatelor”.
 
Valoarea istorică excepţională a locului de naştere al lui Nicolae Ceauşescu era, de asemenea, subliniată de către propaganda de partid.
 
Scorniceşti era o vatră românească străveche, de la a cărei atestare documentară se împlineau în 1979, 400 de ani şi în muzeul căreia se aflau vechii vestigii dacice descoperite în cuprinsul comunei de „plugul care a scos la lumină mai multe probe de civilizaţie şi vieţuire decât orice altă campanie ştiinţifică dirijată”.
 
Descoperirea şi catalogarea destul de contestată de specialişti a rămăşiţelor celui mai vechi om de pe continentul european, la Bugiuleşti, în zona Olteniei, botezat de altfel Australanthropus Olteniensis, a fost legată de apariţia curentului protocronist în viaţa culturală românească.
 
Insă, locul în care s-a făcut descoperirea şi mai ales denumirea ştiinţifică dată rămăşiţelor umane veneau să demonstreze încărcătura istorică excepţională a zonei, al cărei reprezentant de seamă era Nicolae Ceauşescu.
 
... in plus, chiar şi locuitorii acestei aşezări istorice păreau a fi anticipat sau prefigurat, prin acţiunile lor, marea personalitate, Omul, care avea să se nască pe meleagurile lor. Scorniceştiul era locul care ar fi dat oştirii lui Mihai Viteazul, patru căpitani, pe lângă alţi „vajnici oşteni.”
 
Astfel, exista o mare posibilitate ca: „Un strămoş al preşedintelui României s-ar fi putut lupta cu arma în mână pentru idealurile Unirii, ale neatârnării.” Alte mărturii istorice atestau implicarea consătenilor lui Nicolae Ceauşescu în marile evenimente istorice ale istoriei naţionale din 1821, 1848, 1877 şi terminând cu răscoala ţărănească din 1907.
 
Analizând biografiile ilegaliştilor, Sorin Şerban a pus în evidenţă anumite clişee-tip, după care acestea erau construite, un prim element fiind reprezentat de viaţa grea. Nicolae Ceauşescu a fost al treilea copil al unei familii ţărăneşti numeroase (10 copii), care trăia într-o casă modestă: „Casa în care s-a născut nu se deosebeşte cu nimic de celelalte
 
(...).
 
Incăperea în care trăiau cei zece copii împreună cu părinţii lor nu are mai mult de 15-20 metrii pătraţi. O sobă mare de cărămidă, pe jumătate îngropată în zid o face şi mai strâmtă”.
 
Conform biografiei sale oficiale, viitorul lider al PCR a cunoscut de mic lipsurile. Părinţii şi copiii familiei Ceauşescu munceau împreună la câmp, Nicolae numărându-se „printre cei mai harnici şi pricepuţi la muncă”.
 
Acest fapt l-ar fi determinat pe unul dintre cei pentru care el lucra, un boier local, să declare profetic: „Sunt sigur că, dacă are să aibă noroc băiatul ăsta, o să ajungă cineva, pentru că are mult spirit de organizare.”
 
In acel moment al vieţii lui, Nicolae Ceauşescu ar fi ajuns să cunoască „exploatarea moşierească” şi în consecinţă, a început să interiorizeze o primă stare de revoltă împotriva orânduirii sociale existente:,, A trudit din greu încă de mic copil, cunoscând asemeni multor copii nevoiaşi exploatarea moşierilor, pentru asigurarea unor condiţii de viaţă din cele mai modeste. în sufletul său încolţise de atunci revolta împotriva nedreptăţii, a celor ce trăiau din munca istovitoare a celor săraci şi nevoiaşi”.
 
De asemenea, tânărul Nicolae Ceauşescu a dovedit nu doar calităţi excepţionale, dar şi un caracter puternic. Unul din localnicii chestionaţi de ziaristul de la Flacăra menţiona următoarele: „Nu suferea umilinţa, nu suferea nedreptatea, era dârz, nu ştia ce e teama. Se ducea în pădure (...) fără frica lupului”.
 
In primul volum al biografiei lui Ceauşescu, Lavinia Betea şi colaboratorii săi menţionează că familia Ceauşescu a fost, de fapt, printre cele mai înstărite familii din Scorniceşti...
 
 
CUPRINS:
 
Cuvânt înainte        
Mulţumiri  
 
Listă de abrevieri    
Introducere   
 
PARTEA I: APARIŢIA Şl EVOLUŢIA CULTULUI PERSONALITĂŢII LUI NICOLAE CEAUŞESCU   
 
Capitolul I: Cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu. Concept, istoriografie şi mecanisme constitutive. Canale de difuzare a cultului personalităţii    
 
1.    Definiţia cultului personalităţii. Concept şi specific istoriografie   
2.    Alegerea unui dictator   
3.    Mecanisme constitutive ale cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu 
4.    21 august 1968-începutul cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu    
5.    Instituţionalizarea cultului personalităţii    
6.    Reprezentările unui dictator şi evoluţia cultului personalităţii sale    
7.    Cultul personalităţii între sancţiune personală şi practică politică    
8.    Canale de difuzare a cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu    
 
8. 1.    Volumele omagiale    
8. 2.    Discuri    
8. 3.    Cinematografia   
8. 4.    Televiziunea şi radioul  
8. 5.    23 August - de la demonstraţie politică la manifestare de cult   
8. 6.    Manifestări omagiale organizate în ţară şi în străinătate   
8. 6. 1.    In România    
8. 6. 2.    In străinătate  
 
10. Concluzii    
 
Capitolul II: Rescrierea istoriei pentru uzul dictatorului: Nicolae Ceauşescu ca „tânăr revoluţionar"   
1.    26 ianuarie - de la aniversarea zilei de naştere la sărbătoare naţională    
2.    O biografie de revoluţionar şi începuturile sale    
3.    Comitetul Naţional Antifascist Român
 

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.043 sec