Respira iubeste si taci

Sufletele noastre sunt sortite sa locuiasca intr-un trup. O soarta jalnica! Pentru ca trupul este sortit degradarii firesti, iar sufletul asista neputincios procesul.

Insa o privire fidela iubirii si acceptarii acestui fenomen natural nu se va opune si nu-si va mutila trupul, pentru a-l face nemuritor.

Omul care nu-si iubeste trupul isi urateste privirea, iar sufletul lui amuteste, se impietreste si se ascunde tacut in spatele unui trup chinuit, strivit de stralucirea artificiala, de minciuna.



Nu poti sa ai un copil - sa fii parinte - si sa dispretuiesti lumea reala, pentru ca in lumea aceasta l-ai adus.

Insa ai nevoie sa clarifici, pentru el, adevarul umanitatii, sa gasesti in tine demnitatea conditiei umane, pe care sa i-o transmiti prin exemplul personal al credintei in binele comun.

Ochiul este fereastra sufletului, iar privirea este mintea pura, cu care omul este dotat prin creatie.

Privirea prin ochiul sufletului contureaza identitatea fiecaruia. Reprezinta felul in care privim lumea, viata si existenta personala, raportata la lumea reala.

Dar care este adevarul realitatii?

Realitatea personala ramane singurul tau adevar despre lume.