Scufundarea libera (fara respiratie)

Scufundarea libera (fara respiratie) - Dagmar Andres-Brummer


…chiar şi presiunea parţială a oxigenului (p02) şi nivelul pH-ului din sânge ajută la controlul respiraţiei, însă într-o mult mai mică măsură comparativ cu pC02. Chemo-receptorii ce înregistrează presiunea parţială a oxigenului, se află în crosa aortei şi în sinusul carotidian.

In cazul în care înregistrează o presiune a oxigenului în creştere, ei trimit semnale către centrul respirator. Cu toate acestea, minut-volumul respiraţiei pulmonare creşte numai în cazul unei valori a p02 mai mică de 50 mmHg, la momentul în care se instalează de fapt hipoxia arterială.

Insă reglarea respiraţiei nu este atât de nereceptivă la presiunea parţială a oxigenului precum pare. Dacă am putea menţine constantă valoarea pC02 în sânge, atunci influenţa p02 asupra controlului respiraţiei ar fi vizibil mai puternică decât este în realitate.

Pentru scufundătorii de performanţă, care înainte de scufundarea contratimp scad valoarea presiunii parţiale a dioxidului de carbon prin hiperventilaţie, pare că în practică p02 este stimulul hotărâtor.

Presiunea parţială a oxigenului ne permite de fapt să încheiem procesul de ţinere a respiraţiei -care duce la o hipoxie puternică.

Nivelul pH-ului din sângele arterial este menţinut constant la 7,40 prin intermediul unui sistem tampon. Respiraţia are sarcina de a menţine echilibrul acid-alcalin. Când nivelul pH-ului sanguin scade, creşterea numărului de ioni de H+ din sânge duce la generarea unui „motor al respiraţiei" suplimentar. Dioxidul de carbon este eliminat şi mai rapid prin respiraţie, iar nivelul pH-ului ajunge din nou în limitele normale.

La început e simplu, apoi tot mai greu - cele două faze ale scufundării libere

Scufundarea în apnee se împarte în două faze: aşa numita fază relaxantă sau faza „easy-going", în care scufundătorul nu are nicio problemă în a-şi ţine respiraţia şi faza ulterioară, faza „struggle", mai obositoare pentru scufundător.

Prima etapă, faza „easy-going", se încheie odată cu începerea contracţiilor convulsive ale diafragmei. Specialiştii definesc momentul în care muşchii respiratori se contractă independent „momentul critic" din punct de vedere fiziologic sau „physiological breaking point pentru că noi nu îl putem influenţa şi ţine doar de cantitatea de dioxid de carbon şi de volumul plămânilor.

Asta înseamnă că odată ce a fost atins un anume nivel de dioxid de carbon (la suprafaţă este vorba de o valoare de aproximativ 46 mmHg) se activează un reflex respirator.

Datorită unei pregătiri temeinice înainte de scufundare şi a unei relaxări complete, acest moment fiziologic critic poate fi întârziat, altfel spus va dura mai mult până când se ajunge la cantitatea de dioxid de carbon din corp ce activează reflexul respirator.

Cea de-a doua fază este caracterizată de lupta împotriva activării reflexului respirator. Contracţiile convulsive ale diafragmei cresc constant în număr şi intensitate pâna când în final scufundarea este întreruptă de punctul critic convenţional („conventiona breaking point").

Nivelul dioxidului de carbon şi a oxigenului din sângele arterial „pui capăt jocului". Reflexul respirator devine mult mai puternic decât dorinţa de a ne ţin respiraţia în continuare.

Spre deosebire de prima fază, care este definită de parameti fiziologici, cea de-a doua fază depinde atât de factorii fiziologici, cât şi de cei psihologici. In cazul scufundărilor contratimp, metode precum relaxarea conştientă sau de compresia prin expirare ajută să mai întârziaţi acel „breaking point".

In concluzie, există trei factori decisivi în ceea ce priveşte durata posibilă a scufundării. Primul este toleranţa fiecărui scufundător în apnee la o cantitate ridicată de dioxid de carbon (hipercapnie) şi o cantitate scăzută de oxigen (hipoxie) în corp.

In al doilea rând, capacitatea corpului de stocare a oxigenului şi a dioxidului de carbon joacă un rol important. Şi nu în ultimul rând menţionăm, bineînţeles, rata metabolică.

Cu cât această rată este mai scăzută, cu atât mai lungă poate fi scufundarea. în literatura de specialitate este menţionat un singur moment critic, în timp ce unii autori vorbesc de punctul critic fiziologic, iar alţii de punctul critic convenţional...


CUPRINS:

Cuvânt înainte

1. Ce este scufundarea liberă?
Condiţii de bază ale scufundării libere

2. istoria scufundărilor libere
"Amas" şi culegătorii de bureţi - scufundători cu tradiţie
Adâncimea de scufundare atinge noi recorduri

3. Competiţia şi sportul de masă
Scufundarea în apnee ca sport de competiţie
Sportul de masă în Germania

4. Siguranţa în timpul scufundărilor libere
Regula de bază: protejarea partenerului
Fără hiperventilaţie
Samba şi blackout-ul
Piederea cunoştinţei: ce e de făcut?
Să respirăm corect-cum evităm leşinul
Semnalele corpului

5. Plămânii şi respiraţia
Plămânul
Dioxidul de carbon şi oxigenul în sânge
Controlul respiraţiei
La început e simplu, apoi tot mai greu - cele două faze ale scufundării libere

6. Fiziologia scufundării libere
Reflexul de scufundare
02 şi Co2 - ce se schimbă în timpul scufundării?
Compresia plămânilor
Riscul de leşin
Leşinul treptat
Amânarea hipoxiei
Decompresiunea şi narcoza azotului
Barotraumatismul

7. Echipamentul
Vizorul (masca)
Tubul de respirat
Labele de înot
Costumul de scufundare
Centura de testare şi plumbul (lestul)
Calculatorul de scufundare
Cleştele pentru nas
Baliza şi cablul
Funia de înfăşurare
Lanterna

8. Scufundarea la mare adâncime
Egalizarea presiunii
Metode de egalizare a presiunii
Echilibrarea greutăţii
Locul de scufundare şi planificarea acesteia
Măsuri de precauţie
Baliza şi steagul
Accident de decompresie (DCS)
Scufundarea la mare adâncime cu ajutorul cablului
Pregătiri
Relaxare şi respiraţie
Cum se adaptează corpul la adâncime
Asigurarea partenerului în scufundarea la mare adâncime
Antrenament pentru scufundarea la mare adâncime
Tehnici de scufundare corectă
Poziţii corecte în timpul scufundării
Exerciţii de egalizare a presiunii I
Exerciţii de egalizare a presiunii II
Exerciţii de egalizare a presiunii III
Exerciţii în piscină

9. Disciplinele în bazin
Scufundarea contratimp
Echipamentul
Pregătirile
Scufundarea în apnee statică
Asigurarea partenerului la scufundarea contratimp
Antrenament de scufundare contratimp
Apnee dinamică
Asigurarea partenerului în timpul apneei dinamice
Antrenament pentru apnee dinamică

10. Pregătirile şi respiraţia
Scufundarea liberă şi yoga
Exerciţii de întindere a muşchilor
Tehnica respiraţiei yoghine complete
Respiraţia în trei şi patru timpi
Respiraţia pulmonară alternativă (Nâdi -Sodhana)
Exerciţii de respiraţie ce implică mişcarea
abdomenului superior (Kapâlabhâti)
Blocarea prin presiune (Uddiyana Bandha)
Exerciţii de respiraţie înainte de scufundare
Scufundarea liberă şi alimentaţia

Anexă
Adrese şi pagini de internet

Bibliografie şi literatură secundară de specialitate
Tabele

Registru

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs!

scrie o recenzie