Stiinta vietii. Educatie pentru viata, vol. 3

 Copiii sunt deschizătorii de drumuri. Copiii sunt viitorul. Ei ne ajută să înaintăm catre lumină, să evoluăm. în ultimii ani în lume s-a făcut totul pentru ca ei să involueze; avem o generaţie de roboţei, plictisiţi, blazaţi, fără chef de mişcare, de ieşit în natură, chiar le displace viaţa în aer curat, nu o caută deloc.

 

Petrec mai mult timp în faţa calculatorului decât în compania părinţilor, iar şcoala nu le mai corespunde. Unii dintre ei sunt cu mult mai deştepţi decât profesorii lor, dar cu toate acestea au rezultate slabe la invatatură.

 

De ce se întâmplă asta? Deoarece educaţia actuală se bazează pe un sistem invechit şi pentru că profesorii, la rândul lor, au parte de acelaşi gen de pregătire.

 

Profesorii nu au nicio vină. Ei trebuie să se ţină de programă. Sunt obligaţi, şi ei ştiu că sunt siliţi să promoveze un învăţământ perimat, depăşit, nefolositor, dar ei nu pot face nimic.

 

Nu a existat o materie în şcoală sau orice formă de învăţământ de stat, orientată catre partea spirituală care există de asemenea în om, pe lângă trupul său fizic: orientată catre spirit, către suflet, către abilităţi, către talente. Cu noua vibraţie această problemă se reglează acum.

De ce trebuie educaţi mai întâi părinţii?

 

Dacă părinţii nu fac nimic pentru propria lor educaţie, ce ar putea face ei pentru a-i educa pe copiii lor? Nu înseamnă că din moment ce a fost conceput un copil, părinţii sunt deja pregătiţi pentru aceasta.

 

Deseori ei nu sunt, dar trebuie să fie. Pentru a da o adevărată educaţie copiilor, mai întâi părinţii trebuie să fie instruiţi şi învăţaţi.

 

Câţi oameni care vor să aibă copii se preocupă să ştie dacă îndeplinesc intr-adevăr condiţiile necesare: dacă sunt sănătoşi şi posedă mijloacele materiale pentru a-i creşte, şi mai ales dacă au calităţile necesare ca să fie pentru aceştia un exemplu, o siguranţă, un sprijin în toate circumstanţele vieţii.

 

Dacă ei aduc pe lume copii şi aceştia vor creşte singuri, prin propriile puteri, se vor descurca cum vor putea, într-o zi vor avea şi ei înşişi copii în condiţii la fel de jalnice ca şi părinţii lor.

 

Trebuie să ne pregătim pentru viitorul rol de taţi şi de mame. Veţi spune: „Să ne pregătim... Dar cum să o facem?” A fi pregătit înseamnă a avea gânduri, sentimente, o atitudine ce va atrage într-o familie, fiinţe excepţionale.

 

Da, nu este întâmplător dacă un copil sau altul se naşte într-o familie: în mod conştient sau nu, părinţii sunt aceia care l-au atras. Ceea ce nu ştiu, însă, este că ei îşi pot alege copiii...