Exilul regelui - Diana Mandache

Diana Mandache este istoric și autoare publicată în Marea Britanie, Suedia şi România. S-a specializat în istoria regalității, având stagii de cercetare în arhive din Marea Britanie şi SUA. Universitatea din Londra și Foreign Office i-au acordat bursa Chevening, ca profesor-asociat la Colegiul Universitar din Londra. Fundația londoneză „Ion Rațiu“ i-a acordat o bursă pentru aprofundarea studierii patrimoniului regal.
Diana Mandache a organizat câteva expoziții la Muzeul Național de Istorie a României: Basarabia, 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere; 90 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia; Măști mortuare regale etc. și a susținut o serie de conferințe publice pe teme de istorie: “Queen Marie of Romania and her British royal relatives” („Regina Maria a României şi rudele ei regale britanice“), la Colegiul Universitar din Londra; “Queen Marie of Romania, Colonel Boyle, and the Canadians: A meeting of identities” („Regina Maria a României, colonelul Boyle şi canadienii. O întâlnire de identităţi“), la reședința ambasadorului Canadei la București, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de relații bilaterale Canada-România; „Hidra roșie: Expulzarea regelui Mihai din România, decembrie 1990“, la Clubul bloggerilor PNL etc. De asemenea, a participat la realizarea unor filme documentare: The Hero and the Queen (Eroul şi regina), la Televiziunea OMNI din Toronto; Coroana României: Regii României și Regina Maria, la studioul Sahia-Film; reportajul Telejurnalului Destinul unei Reginei (Mignon), la TVR1.
Diana Mandache este autoarea mai multor cărţi, printre care: Cotroceniul regal (2015), Balcicul Reginei Maria (2014), Regele Mihai. Album istoric (2013), Patrie și Destin. Principesa Moștenitoare a României (2012), Dearest Missy (Foarte dragă Missy — 2011), Marie of Romania. Images of a Queen (Maria a României. Imaginile unei regine — 2007), Later Chapters of My Life. The Lost Memoir of Queen Marie of Romania (Capitolele târzii ale vieţii mele. Memoriile pierdute ale reginei Maria a României — 2004), Americans and Queen Marie of Romania (Americanii şi regina Maria a României — 1998). A publicat şi articole în revistele Majesty și Royalty Digest Quarterly.
Pasiunea Dianei Mandache este colecționarea de fotografii și gravuri.

De aceeași autoare, la Curtea Veche Publishing:
Cotroceniul regal, 2015
Balcicul Reginei Maria, 2014

Diana Mandache, istoric, a publicat mai multe cărți în Marea Britanie, Suedia și România: Later Chapters of My Life. The Lost Memoir of Queen Marie of Romania, Cotroceniul regal, Balcicul Reginei Maria, Dearest Missy, Regele Mihai. Album istoric, Patrie și Destin. Principesa Moștenitoare a României, Marie of Romania. Images of a Queen, Americans and Queen Marie of Romania. De asemenea, a publicat articole în revistele Majesty și Royalty Digest Quarterly. Diana Mandache este o pasionată colecționară de fotografii și gravuri.

De aceeași autoare
la Curtea Veche Publishing:
Cotroceniul regal, 2015
Balcicul Reginei Maria, 2014


„Un sondaj de opinie realizat de francezi şi publicat în Paris Match, în ianuarie 1990, citat şi de presa română, releva că 97% dintre români aveau încredere în noua putere şi în armată. Noua putere nu era favorabilă regelui şi monarhiei, lucru care arăta, indirect, că nici populaţia nu era pregătită pentru o schimbare radicală a formei de guvernământ, cu toate că, în acel moment, regele Mihai era şeful de drept al României.
În februarie 1990, regele Mihai a invocat Constituţia din 1923, pentru o ­continuare istorică, în al cărei spirit «regele este în servi­ciul naţiunii, apărător al păcii şi al drepturilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor, factor de stabilitate politică, de progres moral».“

România liberă, 4 februarie 1990


„În ziua de 30 decembrie, dimineaţa, la palat au sosit Groza şi Dej, care mi-au prezentat documentul privind abdicarea mea. Am încercat să-i conving că nu pot semna, până nu consultăm şi poporul. Mi-au spus că nu este timp pentru aşa ceva, replicându-mi că «aşa cum poporul a învăţat să vă iubească, așa va învăţa să ne iubească şi pe noi». Eu am cerut atunci să rămân puţin singur. Am intrat în biroul de lucru, unde am fost înştiinţat că legăturile telefonice îmi fuseseră tăiate, garda palatului era arestată, iar în locul ei fuseseră dislocate trupele guvernului. În jurul palatului, erau instalate tunuri îndreptate spre noi. Am încercat să purtăm în continuare tratative, iar după aceea Gheorghiu-Dej şi Groza m-au şantajat spunându-mi că, dacă nu semnez abdicarea în câteva minute, cel mult în jumătate de oră, va fi o baie de sânge în România şi oricine se va împotrivi va fi lichidat. Cu alte cuvinte, am fost nevoit să semnez. Am făcut-o nu pentru mine, căci nu asta era esenţial, ci pentru că nu am vrut ca din cauza mea să se producă şi mai multe suferinţe poporului.“

Regele Mihai, într-un interviu acordat Televiziunii de Stat din Ungaria,
în noiembrie 1989