Trecute vieti de doamne si domnite

Trecute vieti de doamne si domnite. Cele mai frumoase istorii - Constantin Gane


PRIMELE DOAMNE ALE MUNTENIEI SI ALE MOLDOVEI
Doamna Clara a lui Alexandru Basarab

În Ţara Românească, noua politică de convertire a Romei avu începuturi anevoioase. Domnii noştri ortodocşi aveau, pentru a-şi alege soţii, vecini ortodocşi; în vremea aceea, voievozii români, cu obiceiuri moştenite din străbuni, nu-şi alegeau nevestele decât din case domnitoare.

Or, în Muntenia, ţară aşezată între Carpaţi şi Dunăre, alegerea de femei ortodoxe le era uşoară. Ţara lor se învecina cu cele trei Impărăţii bulgăreşti existente pe atunci, cele de la Marea Neagră, de la Târnova şi de la Vidin, cu regatul Serbiei, cu al Bosniei şi Chir, căci au fost şi astfel de încuscriri, cu împărăţia Bizanţului în Moldova; dimpotrivă, în afară de îndepărtaţii stăpânitori ai Moscovei şi de abia mai apropiaţii nobili lituanieni, voievozii noştri nu aveau alegere decât la catolicii unguri şi poloni.

Din această cauză vom vedea deci că, acolo în nord, încuscririle cu catolicii şi în genere influenţa catolică au fost mai însemnate decât la sud. În adevăr, dacă cercetăm perioada de la 1300 până la 1400, nu găsim, de fapt, pentru Doamnele cunoscute nouă în Muntenia, decât o singură catolică, pe celebra Doamna Clara.

Numele nevestelor de Domni dinainte de Basarab cel Mare, adevăratul întemeietor al Ţării Româneşti, nu ne sunt cunoscute. Ştim doar atât că Lytuon (Litovoi) şi-a măritat o fată cu regele sârbilor, Milutin (cca 1370). […]

Cât despre Clara, a doua soţie a lui Alexandru-Nicolae Voievod, cel care a domnit între anii 1330 şi 1364, ea era din neamul banilor unguri de Severin, conţi de Doboka. Se ştie că pe vremea aceea ţinutul Mehedinţi şi partea de vest a Gorjului aparţineau coroanei ungare.

La sfârşitul veacului al XIII-lea aflăm acolo pe un puternic senior transilvan, Ştefan Mikud Kukenus, numit ban de Severin şi primind în apanaj de la rege un întins domeniu, compus din satele Dăbăceşti, Runcu, Bâlta, Brădiceni, Stroeşti, Stolojeni etc., care domeniu fu erijat în comitat ereditar.

Ştefan Mikud avu patru fii, pe Ion (Ianoş), Dumitru, Nicolae şi Petru. Ei moşteniră de la tatăl lor domeniul Dăbăceştilor, în părţi egale, purtând cu toţii titlul de conte, iar Ion, cel mai mare din fii, moşteni şi bănia Severinului. Clara era fata acestuia, şi căsătoria ei cu Voievodul Ţării Româneşti însemna nu numai o întărire a neamului ei în ţinuturile noastre, cât mai ales un nou mijloc de-al papei de-a încerca răspândirea catolicismului la noi.

…………………

…despre Doamnele primilor descălecători nu ştim nimic. De altfel, Dragoş Vodă şi fiul său Sas nu mai pot fi priviţi astăzi, după datele istoriografiei moderne, ca voievozi moldoveni. Ei erau nu numai vasalii regelui Ungariei: erau procuratorii lui, un fel de guvernatori de provincie.

Abia când, după moartea lui Sas, Bogdan din Cuhnea, fost voievod al Maramureşului şi conte de Ugoci, răzvrătindu-se contra craiului Ungariei, năvăli cu oamenii lui în Moldova, atacă pe Drag, fiul şi moştenitorul lui Sas, îl învinse la Siret, reşedinţa lui, şi-l alungă dincolo de munţi, împreună cu toţi cei rămaşi credincioşi coroanei lui Arpad, abia de atunci putem vorbi de o ţară independentă şi de un prim Domn al Moldovei.

Acest Domn a venit în Moldova bătrân, cu o nevastă bătrână, Maria, o polonă catolică. Faptul că fostul voievod al Maramureşului ţinea o catolică dovedeşte că nu atât ura împotriva acestei credinţe făcuse pe Bogdan să se răzvrătească împotriva regelui său, cât sistemul ce aveau angevinii de a desnaţionaliza pe români.

Întemeierea Moldovei o datorăm deci mai curând unui fenomen etnic decât religios, deşi, după cum am văzut, legătura între aceste fenomene era foarte strânsă. În tot cazul, lucru de importanţă pentru scurgerea evenimentelor viitoare, prima Doamnă a Moldovei a fost deci o catolică, Doamna Maria a lui Bogdan Voievod.

……………

CUPRINS:

Notă asupra ediţiei
Prefaţă de Nicolae Iorga

I. DOMNIILE PĂMÂNTENE

Lupta pentru catolicism
Primele doamne ale Munteniei şi ale Moldovei Doamna Clara a lui Alexandru Basarab
Familia lui Ştefan cel Mare

Doamnele din veacul al XV-lea
Doamna şi domniţele lui Neagoe Basarab
Doamna Elena a lui Petru Rareş
Doamna Ruxanda a lui Lăpuşneanu
Doamna Chiajna a lui Mircea Ciobanul
Doamna Ecaterina a lui Alexandru Voievod

Ultimele doamne din veacul al XVI-lea
Doamna Maria a lui Iancu Sasu şi idila din Veneţia
Familia lui Mihai Viteazul
Doamna Elisabeta Movilă
Domniţele Movileştilor – principesa Catrina Korecki
Doamna Elena a lui Matei Basarab
Doamnele Tudosca şi Ecaterina ale lui Vasile Lupu
Domniţele lui Vasile Lupu
Principesa Maria Radziwill
Domniţa Ruxanda
Doamna Dafina Dabija

Doamne de la sfârşitul veacului al XVII-lea
Tragedia Brâncovenilor
Familia lui Dimitrie Cantemir

II. EPOCA FANARIOTĂ (1714–1821)

Familia Mavrocordat
Nevestele lui Nicolae Vodă

Familia Ghica
Doamna Zoe a lui Grigore Vodă al II-lea
Răpirea Bucovinei şi moartea lui Grigore Vodă al III-lea

Familia Ipsilanti
Alexandru Vodă, Doamna Ecaterina şi fiii lor

Familia Mavroyeni
Doamna Mărioara şi minunatul ei soţ

Familia Hangerli
Doamna voievodului Constantin

Familia Moruzi
Doamna Smaragda a lui Constantin Vodă
Doamna Zoe a lui Alexandru Vodă

Familia Callimaki
Doamna Raliţa a lui Ion Vodă
Doamna Ruxanda a lui Alexandru Vodă
Callimaki Scarlat Vodă şi teatrul în limba română

Familia Caradja
Nicolae Vodă, Doamna Tarsiţa şi familia lor
Ion Vodă, Doamna Elena şi domniţa Ralú

Familia Suţu
Doamna Eufrosina a lui Alexandru Vodă şi domniţele ei

III. RESTAURAREA DOMNIILOR PĂMÂNTENE (1822–1848)

Ecaterina Doamna a lui Ion Sandu Sturza
Nevestele lui Grigore D. Ghica Voievod

Domniţa Maria Hangerei şi Eufrosina Săvescu
Alexandru Vodă Ghica şi contesa van Suchteln

Mihai Vodă Sturza şi nevestele sale
Elisabeta Rosetti şi Smaranda Vogoridi

Mama, nevestele şi fetele lui Grigore Vodă Ghyka al Moldovei
Nevestele lui Gheorghe Vodă Bibescu

Joiţica Brâncoveanu-Mavrocordat
şi Mariţica Vacărescu-Ghica

RECENZII